Despre iubire

Despre: Dincolo de bine, dincoace de rău – despre iubire

Autori: Aurora Liiceanu, Alice Năstase

Am citit în trecut o carte semnată de Gabriel Liiceanu, „Despre seducţie”. Nu pot spune ca am fost deosebit de încântată de ea, pentru că am văzut-o ca fiind un pic prea pretențioasă pentru gustul meu. Dar mă bucur mult ca am citit-o pentru ca mi-a trezit curiozitatea legat de ce ar avea de spus soţia (sau fosta soţie, nu sunt prea sigură de aceste detalii) despre un subiect mult mai pe placul meu – iubirea. Aşa am ajuns să absorb pagină după pagină dintr-o carte absolut minunată: amuzanta, romantica, un pic ironică la adresa vechilor mari iubiri. Mi-a plăcut extraordinar de mult amestecul celor doua stiluri inconfundabile ale autoarelor: au un efect deosebit de interesant asupra mintii, datorita alternanţei lor.

Alice Năstase, pe care am ajuns să o îndrăgesc pentru fiecare gând, în ciuda faptului că nu știam nimic de ea înainte,  aduce mult a Carrie (protagonista din „Sex and the City”), dar o Carrie mai blândă și mult mai puțin superficiala, iar Aurora Liiceanu (pentru care nu am putut gasi nici o asemănare) aduce lecturii un aer sofisticat, cultivat și multă experienţă de viata. Amândouă sunt un pic acide, un pic ironice, un pic nostalgice, aşa cum suntem toate din când în când, când ne gândim la trecut.

Cartea conţine amintiri, povestioare trăite şi reflecții târzii, te emoționează și te împresoară cu gânduri care mai de care. Mereu în minte, pe tot parcursul lecturii, iţi răsună cuvintele „Da, știu ce vrei să spui…” şi, după încă un „Of…” încărcat de amintiri proprii, întorci pagina să savurezi o nouă (sau veche) idee.

Treaba cu dragostea e ca este tare încurcată. Şi niciodată nu ajungi la happy end-ul din filme. Mereu apare ceva la care nu te aștepți, iar dacă nu apare înseamnă ca ai ajuns în relație la prea multă obișnuintă (ceea ce, am impresia, ca e iar ceva rău). Autoarele întorc relațiile pe toate părțile, analizează, diseca… aş spune că la finalul cărții suntem un pic mai înțelepte, știm un pic mai mult și nu ne mai simțim singure: iată – și alții trec prin asta. Fiecare va aprecia altceva din această lectură, dar cu siguranță există aici câte un pic pentru toți.

Citat preferat:

Sunt friguroasă, dar îmi place sa port vesminte subțiri. Sunt puternică, dar îmi place sa fiu alintată. Sunt femeie, dar ma tratez, luându-mă la trântă cu decizii bărbătești, cu businessuri complicate, cu alegeri tăioase, cu datorii grave, cu credite încurcate, cu supărări viguroase.

Trăiesc de-o viaţă balansându-mă între decizii contrare, ma învârt într-un univers de contraste. Aleg mult și culeg prost. Tânjesc să învăț regulile comparației sănătoase, dar nu izbutesc să diferențiez binele de mai bine, răul de mai puțin rău. În vreme ce alții trăiesc în părul vieții, eu merg, îndârjit, în răspăr.

Cumpăr haine fără sa-mi pot motiva prea bine alegerile și mi s-a întâmplat nu o dată să ajung acasă și să constat că n-aş putea îmbrăca niciodată ce-am scos din punga de la mall. Mă încăpățânez să iubesc bărbați pe care-i vreau smulși din lumi ce-mi sunt pe de-a-ntregul străine și, după nesfârșite luni de plâns și trudă, mă fulgeră durerea că n-aş putea viețui nici o singură zi lângă cel pe care am luptat sa-l îmblânzesc. Şi-atunci mă-ntreb, hotărâta să râd, pregatită să plâng: ce ţinute de toamnă a tinereții să aleg? Ce conduite mature, pentru anotimpurile ințelepciunii, să adopt?

Am nevoie, urgent, de un stilist pentru viaţă.